vineri, 25 noiembrie 2011

Inelul bunicii

tată, îmi amintesc cum la naștere, 
în ochi mi se citea progeria
și surprinderea mamei rămasă cu pâinea în mână
atunci când ți-ai luat gena înapoi 

și ai plecat 

mamă, știu că în locul meu 

poate ți-ai fi dorit o rochie nouă de seară 
pe care să o împăturești ușor înainte de culcare

și un pachet de Eugenia
așa cum le făceau numai pe vremuri 


bunicule, te rog trimite mamei o sticlă de Tutti-Frutti 
s-ar fi mulțumit și cu mai puțin 

dacă n-ai fi ales războiul apoi pământul românesc 
de lângă strada Holtului 
unde părinții mei își fac acum casă de lemn


bunico, iartă-mă că nu am plâns deloc după tine
am inelul tău și al mamei pe deget

ce bine că ultima oară am fost inspirată 
să-ți spun că te iubesc

și să-l rog pe tata să-ți cumpere țigări 
pentru că eu uitasem
iar tu mi-ai spus că îți place haina mea în carouri

când ochii tăi mai zăreau doar umbre de alb și negru


bunico, știu de ce zâmbeai

pentru că la ultima întâlnire cu bunicul 
te-ai lăsat așteptată ca o domnișoară 

timp de patruzeci și trei de ani

miercuri, 16 noiembrie 2011

res nullius

părul tau mirosea a iarnă
și a bomboanele de brad
dintr-un cămin fără șemineu fără obloane 
în mână aveai un creion, dintre acelea fără gumă de șters
decretând ce e al tău ce e res nullius
ce ar mai putea fi al nostru
           
a fost un moment în care
torceai în somn un cântec al nimănui
strângând perna moale și supusă
până la ultima suflare
până la ultima pană
cu care ai scris,
ai cântat
și pe care ai pus capul

noapte de noapte coboram până la chioșc
după un plic de oxitocină,
să-l torn în ceaiul tău negru, în apa de la robinet
așa cum te-am surprins și pe tine
într-o dimineață
cum ani de zile ai hrănit inocenț
presărând lapte praf
în ceașca mea de cafea
           
de ieri am început să cred
doar în sărbătorile pe care le aleg
dintr-un calendar nereformat
cu ochii închiși mușcând dintr-un măr

joi, 3 noiembrie 2011

Răzvrătire

 acum mulți ani mi-ai șoptit printr-o ușă
 că energia este masa ori viteza luminii la pătrat
 iar eu ți-am spus să intri și să faci întuneric
 
 mi-ai spus că viața noastră este un joc de tetris
 în care fiecare alegere o zgârie pe următoarea
 iar eu am oprit gravitația, cu mâinile în buzunar
 
 m-ai certat aspru că am scris o petiție ploii
 înainte să ne stingem păcatele în jurul focului
 iar eu m-am ascuns într-un cub fără rafturi
 
 m-ai chemat să ne alegem mobila, președintele
 și notariatul la care să ne împărțim valorile 
 iar eu m-am întors și am semnat tot ce-am vrut.

marți, 1 noiembrie 2011

Integrare

 ajută-mă să integrez
 codul tău sursă și codul meu civil
 și poate n-am să mai invidiez
 că îți tipărești singur liniile
 în timp ce eu pot doar
 să interpretez ce au scris alții
 acum sute de ani

 tu generezi excepții
 și acolo unde lucrurile merg bine;
 intotdeauna îmi țin în geantă
 de lege ferenda, un if și un else

 vezi tu, justiția nu e open source;
 fiecare executabil are taxa lui de timbru

 pentru tine excepțiile
 se prind și se tratează
 pentru mine excepțiile
 se pierd sau se câștigă