Croitorului (indeterminism)

De câte ori am trecut pe lângă atelierul tău fără nume

Era deschis dar nu ți-am dat niciodată de urmă

Nu mi-ai cusut tu haina atât de aproape de talie și de tâmple

Nu mi-ai ales tu stofa pe care o port cu privirea înainte

Sau mătasea pe care pășesc îngândurată seară de seară

 

Nu ai decis tu ca retina mea să adore turcoazul și doar turcoazul 

Nu tu l-ai întins cu nesaț și grijă pe toate mănușile din piele 

Pe floarea din păr și pe dantela de la gulerul paltonului

 

Nu tu mi-ai finisat zâmbetul și apoi French twist-ul din păr 

Nu tu mi-ai aranjat pălăria peste genele bune și genele rele

Nu tu ai tras de rochie cât să-mi acopere genunchii

 

Nu te-am rugat niciodată să-mi coși vreun nasture 

De fiecare data am intrat și mi-am luat singură ața și acul

proză pe marginea unui tablou belgian

draga mea – îi spuse fetița de opt ani păpușii sale – am aflat trei lucruri despre tine:

primo, dacă moș crăciun nu există atunci tu ești o fraudă iar toate premisele pe care am bazat relația noastră au fost greșite

secundo, privirea ta devine mai tâmpă pe zi ce trece și nici nu mai țin minte să fi primit vreodată un sfat bun de la tine

ultimo, rochia ta nu mai este demult la modă și fiind cusută de corpul tău, nu o pot schimba

față de toate aceste lucruri, și pentru timpul pe care mi l-ai acordat, sunt dispusă să îți ofer propria cutie în podul casei

fetița mea – îi spuse păpușa – te rog află trei lucruri despre lume și despre tine:

unu, dacă un lucru este fals, aceasta nu inseamnă că ceea ce-i este subsecvent nu poate fi real

doi, datorită tăcerii mele tu ai învățat să-ți găsești răspunsurile și să poți lua singură decizii

trei, rochia mea ți-a fost batistă, șevalet și obiect de siguranță printre străini

prin urmare, detașarea ta nu poate decât să mă bucure, rolul meu aici fiind îndeplinit;

...douăzeci de ani mai târziu, o fetiță primește cadou de crăciun o păpușă ...

(Georges Lemmen- Girl with doll - 1904)