Jumătate de om este un om fără vitalitate
Jumătate de om vrea să fie în altă parte, nu aici
Jumătate de om se simte captiv voinței altuia
Jumătate de om aleargă, nu trăiește
Jumătatea care lipsește e a unui om întreg liber
Care nu are destinul decis de alții
Un om întreg e precum Victor sau Cristina
Adică e terapeut, e prezent și asculta
Dar pentru mine ei sunt tot jumătate, pentru ca sunt jumătatea care oferă
Eu nu le văd cealaltă jumătate care e tot o jumătate de om ca cea de mai sus
Câteodată fără speranță, pe jumătate goală, pe jumătate împlinită.
Nu vreau să fiu jumătate de om.
Nici jumătatea care nu-și găsește locul
Nici jumătatea care e acolo pentru jumătatea care nu-și găsește locul
Pentru că ele sunt jumătăți din doi oameni diferiți.
Dacă ar fi ca eu care nu-mi găsesc locul și mă simt prinsă în cursă
Și eu care sunt prezentă, ascult și am forță vitală
Să fim aceeași persoană
Atunci aș avea speranță
Aș râde puțin de comicul situației
De a umbla cu jumătatea goală
Și cu jumătatea plină
Separat
Le-aș găsi pe o bancă stând spate în spate, le-aș pune invers și le-aș lăsa să vorbească o iarnă
Fiecare ar face un pas mai aproape spre cealaltă până când nu se mai știe care cum era
Apoi aș sta de una singură întreagă, pe jumătate goală și pe jumătate plină
N-aș vorbi
Iar într-un final, când mă simt acasă cu mine,
Mai stau puțin să mă bucur de liniștea de fi în interiorul meu
Aș vedea că golul e o parte din plin
Iar cu gândul ăsta mă ridic și mă duc unde vreau eu.
